AUGUSTIN MAIOR
 

DATE BIOGRAFICE:

La 21 august 1882 se naşte, la Reghin, Augustin Sabiniu Maior din părinţii Gheorghe Maior şi Tereza Maior, născută Cornea. Frecventează grădiniţa germană şi urmează apoi şcoala primară cu limbă de predare germană din Reghin. Între anii 1892-1896 urmează clasele I-IV la Liceul Evanghelic German din Reghin, iar între anii 1896-1898 continuă clasele V-VI la Liceul Piarist din Târgu Mureş. Între anii 1898-1900 frecventează Gimnaziul Catolic din Budapesta.         În iunie 1900 susţine examenul de bacalaureat şi în toamna aceluiaşi an se înscrie la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Budapesta. La terminarea facultăţii, în 1905, face o călătorie de studii prin renumitele oraşe universitare europene: Viena, München şi Göttingen. În noiembrie 1905 ocupă, prin concurs, postul de inginer la Serviciul Tehnic al Poştelor din Budapesta. Lucreză în Staţia Experimentală a Poştelor, staţie organizată ca un modern institut de cercetare. La sfârşitul anului 1906 reuşeşte, pe o linie telefonică de 15 km., să transmită 5 convorbiri telefonice simultane fără să se influenţeze între ele.

                În 1907 publică în revista germană "Elektrotehnichen Zeitschrift" articolul "Asupra Telefoniei Multiple" cu rezultatele sale originale. În acest articol demonstrează matematic şi experimental că pe o linie telefonică se pot transmite mai multe convorbiri simultane folosind pentru fiecare dintre ele un curent alternativ de înaltă frecvenţă, purtător al unui mesaj microfonic. Rezultatele experimentelor sale ajung repede să fie cunoscute în lume, iar în 1909 E. Weinberg din Washington confirmă valabilitatea afirmaţiilor şi experimentelor lui Augustin Maior şi propune folosirea metodei sale la realizarea telefoniei transatlantice.

                După primul război mondial, în ianuarie 1919, Augustin Maior vine la Sibiu şi începe reorganizarea Serviciilor de Poştă şi Telecomunicaţii din Transilvania. În aprilie 1919 înfiinţează la Sibiu prima Şcoală de Telegraf şi Telefonie din Transilvania. La 14 aprilie 1919 este numit Director central al Poştelor, Telegrafelor şi Telefoanelor din întreaga Transilvanie şi Banat. În iulie a aceluiaşi an este numit profesor titular de fizică teoretică şi tehnologică la Institutul de Fizică Teoretică şi Tehnologică al Facultăţii de Ştiinţe din Cluj, iar în octombrie a aceluiaşi an director al acestui institut.

                În ianuarie 1920 se constituie la Cluj prima şcoală românească de fizică teoretică, şcoală pe care o conduce timp de peste trei decenii. În aceeaşi perioadă schimbă numele institutului în "Institutul de Fizică Teoretică şi Aplicată". La acest institut, în accepţiunea actuală catedră, predă cursurile de "Electricitate şi magnetism" şi "Acustică şi optică". Aşa cum rezultă şi din Arhivele Universităţii, în perioada interbelică depune un efort considerabil pentru organizarea şi dotarea bibliotecii şi a laboratoarelor de fizică.

 În anul 1923 împreună cu un grup de colegi construieşte primul aparat de radio care s-a auzit la Cluj.

                În acelaşi an, tânărul absolvent Herman Oberth solicită susţinerea examenului de diplomă la Facultatea de Ştiinţe din Cluj, după refuzul Universităţii din Heidelberg. Apreciind conţinutul original al lucrării, Augustin Maior recomandă susţinerea ei şi, la 28 mai 1923, comisia de examinare îi acordă Diploma de profesor de fizică şi matematică celui care avea să fie recunoscut drept "părintele cosmonauticii".

                În 1929, Augustin Maior este numit decan al Facultăţii de Ştiinţe din Cluj, funcţie pe care o va mai deţine şi în anul 1946. În 1930 este decorat cu medalia "Răsplata muncii pentru învăţământ"-clasa I-a şi este numit membru al Ordinului Coroana României în grad de comandor. În 1937 este ales membru titular al Academiei de Ştiinţe din România.

                Într-o perioadă de tristă amintire, când, datorită verticalităţii lui, profesorul Augustin Maior a fost îndepărtat din structurile academice şi universitare, Louis de Broglie, fondatorul mecanicii cuantice şi laureat al premiului Nobel, susţine în şedinţa din 19 iunie 1950 a Academiei Franceze de Ştiinţe, lucrarea lui Augustin Maior intitulată "Câmpul gravific şi magnetismul". Este cea mai convingătoare recunoaştere de care a avut parte fizicianul Augustin Maior.

                La 3 octombrie 1963 se stinge din viaţă la vârsta de 81 de ani.  

Date extrase din contribuţia Lilianei Bocu, fizician la ITIM Cluj-Napoca, la lucrarea "Contribuţiile lui Augustin Maior la telefonia multiplă", Ed. Academiei Române, 1980.

PUBLICAŢII ŞTIINŢIFICE RELEVANTE: 

  1. A. Maior, Uber Mehrfach-Fernsprechen, Elektrotech. Zeitsch., 19, 84, (1907)
  2. A.Maior, Uber Wechselstrom-Telephonie, Elektrotech. Zeitsch., 47, 125, (1908)
  3. A. Maior, Zur Mehrfachtelephonie, Elektrotech. Zeitsch., 38, 43 (1909)
  4. A. Maior, Die Aussichten der Telphonie und Schnelltelegraphie durch Ozeankabel, Elektrotech. Zeitsch., 15, 25, (1910)
  5. A. Maior, Multiplex Telephony, The Electrician,  (1911)
  6. A. Maior, Telegraphie und Telephonie mit Wechselströmen auf weite Entfernungen, Elektrotech. Zeitsch., 17, 187, (1912)
  7. A. Maior, The use of High-Frequency Alternating Currents in Telegraphy, Telephony and for Power Transmission, The Electrician, 67, 68, (1914)
  8. A. Maior, Uber das Einschalten langer Leitungen mit Wechselstrom,  Elektrotech. Zeitsch., 21, 531, (1917)
  9. A. Maior, Sur la télégraphie et la téléphonie multiple avec des courants de haute fréquence, Révue Gén. Eléctr., vol.10, (1921)
  10. A. Maior, Uber Strahlung in Gravitation Felde, Physicalishe Zeitsch., 18, 683, (1932)
  11. A. Maior, Champ gravifique et magnétisme, C.R. Acad. Sci., Paris, 231, 607, (1950)