De la Fizica Medicală la Fizica Biomedicală şi Nanomedicină...

De-a lungul timpului fizica a jucat un rol crucial în dezvoltarea de noi tehnici pentru medicină, oferind în acelaşi timp tot mai multe informaţii care să ajute la înţelegerea funcţiilor şi activităţii sistemelor biologice. Acceptată astăzi ca şi o ramură distinctă şi bine-definită a fizicii, Fizica Medicală a devenit o disciplină ştiinţifică în anii de început ai secolului 20, ca urmare a folosirii pe scară tot mai largă a radiaţiilor ionizante pentru diagnostic şi tratament. Fizica Medicală este considerată ştiinţa care se ocupă cu aplicarea principiilor fizice în medicină în scopul prevenţiei, diagnosticului şi tratamentului bolilor. Metodele folosite la ora actuală cu succes în medicină şi care se bazează pe principii şi tehnologii fizice sunt extrem de numeroase şi includ: chirurgia şi terapia cu laseri, ecografii cu ultrasunete, metode de radioterapie cu radiaţii de înaltă energie (gama, X sau fascicule de electroni, protoni sau alte particule nucleare), metode de imagistică care folosesc radiaţii din întreg spectrul electromagnetic precum imagistica prin rezonanţă magnetică (MRI), tomografia computerizată cu raze X (CT), tomografia cu emisie de pozitroni (PET), tomografia computerizată cu emisia unui singur foton (SPECT), tomografia în coerenţă optică (OCT) - folosite pentru identificarea ţesuturilor canceroase sau precanceroase, spectrometria de masă în tub cu flux de ioni selectaţi (SIFT-MS) – metodă proiectată pentru detecţia cancerului pe baza analizei respirației pacientului, etc. In ultima decadă, pe lângă metodele radioterapeutice sau de imagistică "clasice" au fost dezvoltate şi aplicate metode complementare noi de imagistică optică. Spectroscopia vibraţională sau de fluorescenţă şi-a găsit numeroase aplicaţii medicale atât pentru detectarea bolilor cât şi în dezvoltarea de noi metode terapeutice.
Astfel a apărut domeniul Fizică Biomedicală, care, faţă de Fizica Medicală are un scop mai larg şi presupune orice fel de aplicaţii ale fizicii în biologie şi medicină. Astfel de aplicaţii includ: studiul structurilor moleculare prin metode experimentale şi teoretice sau computaţionale, imagistică optică, spectroscopia de fluorescenţă, fabricarea de nanoparticule folosite pentru transportul medicamentelor sau ca şi agenţi de contrast pentru metodele de imagistică, biomateriale, etc. Corpul uman este compus din molecule şi în consecinţă este de aşteptat ca un impact uriaş asupra îmbunătăţirii serviciilor medicale să îl aibă nanotehnologiile moleculare. De altfel, acest tip de tehnologii a dus în ultimii ani la apariţia şi dezvoltarea unui nou domeniu ştiinţific numit nanomedicină. Fiind mai mult decât o simplă extensie a medicinei moleculare, nanomedicina va folosi cunoştinţele de fizică moleculară pentru menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii umane prin intervenţie şi acţiune la nivel molecular. Astfel, este aşteptat ca aceasta să aibă implicaţii extraordinare şi de anvergură în (re)definirea bolilor precum şi în diagnosticul şi tratamentul medical.

Misiune, Scop

Departamentul de Fizică Biomoleculară de la Facultatea de Fizică a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca gestionează 3 programe de studii:

In acest sens, departamentul are misiunea de a furniza o pregătire de înaltă calitate, pentru studenţii care au în vedere o carieră în Fizica Biomedicală, Biofizică, Biomateriale sau în domenii conexe. Pentru o astfel de carieră sunt necesare cunoştinţe fundamentale diversificate, la interfaţa dintre fizică, chimie, biologie şi medicină. Una dintre sarcinile majore ale departamentului constă în pregătirea viitorilor specialişti capabili să utilizeze aparatura medicală de ultimă generaţie în scopul maximizării informaţiei necesare medicilor pentru diagnostic şi pentru obţinerea de rezultate optime în tratamentul bolilor. Prin programul de master pregătim viitori specialişti pentru domenii noi, în dezvoltare impetuoasă, precum fizica biomedicală şi nanomedicina. Nu în ultimul rând, informarea publicului larg asupra celor mai noi tehnici şi metode fizice folosite în diagnosticare şi tratamentul medical reprezintă pentru noi o obligaţie faţă de cei care ar putea avea nevoie de astfel de tehnici.
Personalul didactic şi de cercetare al departamentului contribuie şi la susţinerea celorlalte specializări la nivel licenţă sau master de la Facultatea de Fizică. De asemenea, jumătate dintre membrii departamentului activează şi în cadrul Şcolii Doctorale de Fizică, conducând teze de doctorat în domeniul fizică. Activitatea de cercetare a membrilor departamentului este orientată în principal spre structura şi funcţiile sistemelor biomoleculare, aplicaţiile spectroscopiilor optice şi de rezonanţă magnetică în biologie şi medicină, biomateriale, spectroscopie nucleară.